coral definitie
- Vezi aici mai multe sinonimecoral
- Vezi aici mai multe rimecoral
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuco
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucor
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cual
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cural
CORÁL, -Ă adj. 1. Referitor la cor; de cor. 2. Care cuprinde un ansamblu; unanim, de acord. 3. (Lit.; despre compuneri literare; op. individual, singular) Ale cărui motive, elemente, personaje etc. prezintă armonie, acordându-se ca vocile unui cor. // s.n., s.f. (Muz.) Compoziție muzicală (religioasă) cu structură strofică pentru cor. [Cf. it. corale]. adjectivcoral
CORÁL2, -Ă I. adj. 1. de, pentru cor. 2. care cuprinde un ansamblu; unanim, de acord. 3. (despre compuneri literare) ale căror motive, elemente, personaje prezintă armonie, acordându-se ca vocile unui cor. II. s. f. formație corală amplă; cor (I, 2). III. s. n. cântec religios (liturgic) pe mai multe voci. ◊ compoziție pentru orgă pe tema unui asemenea cântec. (< fr. choral, it. corale) adjectivcoral
corál, -ă, s. f., pl. corale; s. n., pl. coraluri; adj. m., pl. corali, fem. corală, pl. corale adjectivcoral
*corál, -ă adj. (fr. choral). Care formează un cor, care cîntă corurĭ, de cor: cîntece corale. S. n., pl. e saŭ și urĭ. Un fel de cîntec religios: un coral de Luther. adjectivcoral
coral a. care cântă în cor, care formează un cor: templu coral. ║ n. cântec religios la Protestanți: un coral de Luther. adjectivcoral
corál1 (de cor) adj. m., pl. coráli; f. corálă, pl. corále adjectivcoral
corál3 (cântec) s. n., pl. corále adjectivcoral
CORÁL2, corale, s. n. Cîntec religios pe mai multe voci. Coralele lui Bach. adjectivcoral
CORÁL2, -Ă, corali, -e, adj., s. n. 1. Adj. De cor (1), pentru cor. ♦ (Substantivat, f.) Formație corală; cor (1). 2. S. n. Cântec religios liturgic pe mai multe voci, cântat inițial în cor1 de credincioșii cultului protestant. ♦ Compoziție pentru orgă pe tema unui cântec liturgic. – Din fr. choral. adjectivcoral
CORÁL3, -Ă, corali, -e, adj. De cor, pentru cor. Ansamblu coral. adjectivcoral
corál2 (animal, piatră semiprețioasă) s. m., pl. coráli substantiv masculincoral
CORÁL1, corali, s. m. Animal din încrengătura celenteratelor, cu schelet calcaros roșu sau alb; mărgean (Corallium rubrum). ♦ Bijuterie confecționată din scheletul acestui animal. – Din germ. Koralle, lat. corallus. substantiv masculincoral
CORÁL1 s. m. animal celenterat cu schelet calcaros roșu sau alb, în colonii în mările calde; mărgean. (< germ. Koralle, lat. corallium) substantiv masculincoral
CORÁL s.m. Animal din încrengătura celenteratelor, cu schelet calcaros, care trăiește în colonii în mările calde; scheletul acestui animal; mărgean. [Var. corai s.m. / < germ. Koralle, cf. lat. corallium]. substantiv masculincoral
CORÁL1, corali, s. m. Mărgean. Mărgele roșii de coral. ◊ (În comparații și metafore) L-am chemat în somn pe Kama-Kamadeva, zeul indic. El veni, copilul mîndru, Călărind pe-un papagal, Avînd zîmbetul fățarnic Pe-a lui buze de coral. EMINESCU, O. I 236. substantiv masculincoral
corál, -ă, s. f., pl. corale; s. n., pl. coraluri; adj. m., pl. corali, fem. corală, pl. corale substantiv neutrucoral
*coral m. ca animal și n., pl. urĭ ca marfă (lat. corallum, corallium și coralium, fr. corail, vfr. coral). Mărgean, un celenterat din al căruĭ suport calcaros arborescent, (roș, alb orĭ negru) de aspectu uneĭ petre, se fac gĭuvaĭerurĭ. (Se pescuĭește mult pe malurile Siciliiĭ). – Și coráliŭ. substantiv neutrucoral
*corál, -ă adj. (fr. choral). Care formează un cor, care cîntă corurĭ, de cor: cîntece corale. S. n., pl. e saŭ și urĭ. Un fel de cîntec religios: un coral de Luther. substantiv neutrucoral
coral n. sau mărgean 1. specie de arbust ca piatra de vârtos, de obiceiu roșu, produs în mare de o aglomerațiune de polipi: coralul se pescuiește pe coastele Mediteranei, se lucrează și se poleiește în formă de obiecte de ornament; 2. roșu ca coralul: pe a lui buze de coral EM. substantiv neutrucoral
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicoral
| coral adjectiv | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | coral | coralul |
| plural | corali | coralii | |
| genitiv-dativ | singular | coral | coralului |
| plural | corali | coralilor | |
| coral adjectiv | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | coral | coralul |
| plural | corali | coralii | |
| genitiv-dativ | singular | coral | coralului |
| plural | corali | coralilor | |
| coral adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | coral | coralul | corală | corala |
| plural | corali | coralii | corale | coralele | |
| genitiv-dativ | singular | coral | coralului | corale | coralei |
| plural | corali | coralilor | corale | coralelor | |