coprolit definitie
- Vezi aici mai multe rimecoprolit
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuco
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucop
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuit
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina culit
COPROLÍT s.m. Fosfat natural de calciu, provenit din pietrificarea excrementelor animalelor fosile, folosit ca îngrășământ în agricultură. ♦ Calcul (s.m. [în DN]) fecal. ♦ Excrement fosil. [Pl. -iți, (s.n.) -te. / < fr. coprolithe, cf. gr. kopros – excrement, lithos – piatră]. substantiv masculincoprolit
COPROLÍT s. m. 1. excrement fosil. 2. fosfat natural de calciu, din petrificarea excrementelor animalelor fosile, îngrășământ în agricultură. ◊ calcul (II) fecal. (< fr. coprolithe) substantiv masculincoprolit
COPROLÍT, coprolite, s. n. Fosfat natural (de calciu) provenit din petrificarea în masă a excrementelor animalelor fosile din era secundară, întrebuințat în agricultură ca îngrășământ. [Pl. și: (m.) coproliți] – Din fr. coprolithe. substantiv masculincoprolit
COPROLÍT, coproliți, s. m. Fosfat natural (de obicei fosfat de calciu) provenit din petrificarea în masă a excrementelor animalelor fosile din era secundară; se întrebuințează în agricultură ca îngrășămînt. substantiv masculincoprolit
coprolít (co-pro-) s. n., pl. coprolíte substantiv neutrucoprolit
COPROLÍT s.m. Fosfat natural de calciu, provenit din pietrificarea excrementelor animalelor fosile, folosit ca îngrășământ în agricultură. ♦ Calcul (s.m. [în DN]) fecal. ♦ Excrement fosil. [Pl. -iți, (s.n.) -te. / < fr. coprolithe, cf. gr. kopros – excrement, lithos – piatră]. substantiv neutrucoprolit
COPROLÍT, coprolite, s. n. Fosfat natural (de calciu) provenit din petrificarea în masă a excrementelor animalelor fosile din era secundară, întrebuințat în agricultură ca îngrășământ. [Pl. și: (m.) coproliți] – Din fr. coprolithe. substantiv neutrucoprolit
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicoprolit
| coprolit substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | coprolit | coprolitul |
| plural | coprolite | coprolitele | |
| genitiv-dativ | singular | coprolit | coprolitului |
| plural | coprolite | coprolitelor | |
| coprolit substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | coprolit | coprolitul |
| plural | coprolite | coprolitele | |
| genitiv-dativ | singular | coprolit | coprolitului |
| plural | coprolite | coprolitelor | |