convolută definitie
- Vezi aici mai multe rimeconvolută
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuco
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucon
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cută
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuută
CONVOLÚT, -Ă adj. (Bot.; despre organe) Răsucit în formă de cornet sau sul. ♦ Răsucit, întors asupra lui însuși. [< fr. convoluté, lat. convolutus]. adjectivconvolut
CONVOLÚT s.n. Volum care cuprinde mai multe lucrări editate separat, dar având același autor sau cuprinzând materii înrudite. [Var. convolută s.f. / < germ. Konvolut]. adjectivconvolut
CONVOLÚT1 s. n. volum care cuprinde mai multe lucrări editate separat, dar având același autor sau cuprinzând materii înrudite. (<germ. Konvolut) adjectivconvolut
CONVOLÚT2, -Ă adj. 1. (bot.; despre organe) cu marginile răsucite în formă de cornet. 2. întors asupra lui însuși. (<fr. convoluté, lat. convolutus) adjectivconvolut
convolút1 adj. m., pl. convolúți; f. convolútă, pl. convolúte adjectivconvolut
convolút2 s. n., pl. convolúturi adjectivconvolut
CONVOLÚT2, -Ă, convoluți, -te, adj. (Despre organe) Răsucit în formă de cornet. ♦ Răsucit, întors asupra lui însuși. – Din fr. convoluté, lat. convolutus. adjectivconvolut
CONVOLÚTĂ s.f. v. convolut. substantiv femininconvolută
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiconvolută
| convolută | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | convolută | convoluta |
| plural | convolute | convolutele | |
| genitiv-dativ | singular | convolute | convolutei |
| plural | convolute | convolutelor | |