conversare definitie

credit rapid online ifn

CONVERSÁ vb. I. intr. A vorbi cu cineva, a discuta, a susține o conversație. [< fr. converser, cf. lat. conversari]. substantiv femininconversa

CONVERSÁ vb. I. intr. A vorbi cu cineva, a discuta, a susține o conversație. [< fr. converser, cf. lat. conversari]. verbconversa

credit rapid online ifn

CONVERSÁ vb. intr. a vorbi cu cineva, a susține o conversație. (< fr. converser, lat. conversari) verbconversa

conversá (a ~) vb., ind. prez. 3 converseáză verbconversa

conversà v. a sta de vorbă cu cineva. verbconversà

CONVERSÁ, conversez, vb. I. Intranz. A sta de vorbă cu cineva, a întreține o convorbire; a discuta. – Din fr. converser, lat. conversari. verbconversa

CONVERSÁ, conversez, vb. I. Intranz. (Ieșit din uz) A sta de vorbă, a întreține o discuție, a avea o convorbire, a discuta. Conversam și discutam ceasuri întregi literatură, artă și științe. GHICA, S. 250. A doua zi am petrecut-o mai toată conversînd cu Vilara. NEGRUZZI, S. I 309. verbconversa

*converséz v. intr. (fr. converser, a conversa, d. lat. con-versari, a trăi la un loc. V. vers). Convorbesc, vorbesc familiar cu cineva. verbconversez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiconversare

conversare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular conversare conversarea
plural conversări conversările
genitiv-dativ singular conversări conversării
plural conversări conversărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z