convers definitie

credit rapid online ifn

CONVÉRS, -Ă adj. (Despre judecăți, raționamente) Al cărui subiect poate fi transformat în atribut sau invers fără a schimba sensul judecății sau a altera adevărul ei. [Cf. lat. conversus, fr. convers]. adjectivconvers

CONVÉRS1, -Ă adj. 1. (despre judecăți, raționamente) al cărui subiect poate fi transformat în atribut, sau invers, fără a schimba sensul judecății sau a altera adevărul ei. 2. (bot.; despre organe) îndreptat, întors spre... (< fr. convers, lat. conversus) adjectivconvers

credit rapid online ifn

CONVÉRS2, -Ă adj. (despre călugări) folosit la treburile gospodărești (în mănăstire). (< fr. convers, lat. conversus) adjectivconvers

*convérg, -vérs, a -vérge v. intr. (lat. con-vérgere, V. diverg). Tind spre acelașĭ punct: razele lentileĭ converg spre focar, drumurile converg spre oraș, opiniunile converg tot acolo (saŭ într´acolo). – Part. nu e uzitat. adjectivconverg

convérs adj. m., pl. convérși; f. convérsă, pl. convérse adjectivconvers

CONVÉRS, -Ă, converși, -se, adj. (Despre judecăți, raționamente) Al cărui subiect poate fi transformat în atribut sau invers, fără a schimba sensul judecății sau a altera adevărul ei. – Din fr. converse, lat. conversus. adjectivconvers

*convérg, -vérs, a -vérge v. intr. (lat. con-vérgere, V. diverg). Tind spre acelașĭ punct: razele lentileĭ converg spre focar, drumurile converg spre oraș, opiniunile converg tot acolo (saŭ într´acolo). – Part. nu e uzitat. verbconverg

CONVÉRGE vb. intr. a se îndrepta către același punct, către același scop. (< fr. converger, lat. convergere) verbconverge

converge v. 1. a tinde către acelaș punct; 2. fig. a tinde către aceiaș țintă: toate uneltirile noastre converg către aceiaș scop. verbconverge

CONVÉRGE vb. III. intr. A tinde, a se îndrepta către un centru comun, către același punct, (fig.) către același scop. [P.i. convérg. / < fr. converger, it., lat. convergere]. verbconverge

convérge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. convérg, imperf. 3 sg. convergeá; conj. prez. 3 să conveárgă (nu se folosește la timpurile compuse cu part.) verbconverge

CONVÉRGE, convérg, vb. III. Intranz. A se îndrepta spre același punct, fig. spre același scop. – Din fr. converger, lat. convergere. verbconverge

CONVÉRGE, convérg, vb. III. Intranz. (Neîn­trebuințat la timpurile formate cu participiul) A tinde în aceeași direcție, a se îndrepta spre același punct, (f i g.) spre același scop. Razele de lumină reflectate de o oglindă concavă converg către focar. verbconverge

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiconvers

convers  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular convers conversul conversă conversa
plural converși converșii converse conversele
genitiv-dativ singular convers conversului converse conversei
plural converși converșilor converse converselor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z