control definitie

CONTRÓL s.n. 1. Verificare, analiză permanentă sau periodică a unei activități pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire. ♦ Supraveghere continuă (morală sau materială); stăpânire. ♦ Putere de dirijare a propriilor gesturi și mișcări. ◊ Cifră de control = exponent care indică limitele cantitative ale producției. 2. Instituție însărcinată cu supravegherea unor activități. 3. (La pl.) Registru de evidență a personalului (și animalelor) unei unități militare. [Pl. -oale, -oluri. / < fr. contrôle]. substantiv neutrucontrol

contról (-luri), s. n. – Analiză a unei activități, inspecție, verificare. – Var. (Trans.) controlă. Fr. contrôle, și în Trans. din germ. Kontrolle. – Der. controla, vb. (a supune controlului; a verifica; a inspecta); controlor (var. înv. controler), s. m., din fr. contrôleur (sec. XVIII). substantiv neutrucontrol

contról s. n., pl. controále substantiv neutrucontrol

control n. 1. registru ce servă a verifica un altul; 2. verificare: dreptul de control. substantiv neutrucontrol

CONTRÓL, controale, s. n. 1. Analiza permanentă sau periodică a unei activități, cu scopul de a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire. V. verificare, supraveghere. Congresul [al XlX-lea al P.C.U.S.] a subliniat actualitatea neștirbită a învățăturii marelui Lenin, că principalul în munca organizatorică de partid este alegerea justă a oamenilor și controlul executării hotărîrilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2562. Controlul permanent din partea organelor de partid și a conducerii universităților serale de marxism-leninistn, ședințele periodice. de analiză a conținutului ideologic al lecțiilor constituie condiția esențială pentru asigurarea unei înalte calități a propagandei marxist-leniniste. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 5, 125. Cifră de control = exponent care indică limitele cantitative ale producției. Consiliul de Miniștri aprobă cifrele de control ale pla­nului de stat. ▭ Lucrare de control = lucrare prin care se verifică la anumite intervale cunoștințele studen­ților, ale elevilor etc. (Tehn.) Masă de control = masă pe care se află centralizate toate indicatoarele de control ale unei secții mecanizate dintr-o întreprindere sau ale întregii întreprinderi. Punct de control = loc fix (la intrarea într-un oraș, într-o țară etc.) unde organele autorității supraveghează îndeplinirea formalităților legale pentru trecerea pietonilor, a vehiculelor etc. Control monetar = măsuri și operații destinate să asigure buna circulație a monedelor și baterea lor în condiții legale. ♦ Supraveghere continuă (morală sau materială); stăpînire, dominație. În urma victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei hitleriste, s-a adîncit și mai mult criza generală a imperialismului, care a pierdut controlul asupra țărilor din Europa răsăriteană și centrală. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 2/5. ♦ Putere de dirijare a propriilor sale gesturi și mișcări. Bolnavul și-a pierdut controlul mișcărilor. 2. Instituție însărcinată cu supravegherea unor activi­tăți. Controlul de stat ♦ Grup de persoane care supra­veghează un punct de trecere. Controlul verifică biletele la intrarea în sală. 3. (Numai la pl.) Registru de evidență a perso­nalului (și animalelor) unei unități militare. Șters din controalele armatei. – Pl. și: (1, 2) controluri. substantiv neutrucontrol

CONTRÓL s. n. 1. verificare a unei activități pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire. ♦ cifră de ~ = exponent care indică limitele cantitative ale producției; lucrare de ~ = lucrare scrisă prin care se verifică periodic cunoștințele elevilor și studenților. ◊ urmărire a funcționării unui sistem tehnic, proces tehnologic etc. ◊ supraveghere continuă (morală sau materială). 2. stăpânire. ◊ dirijare a propriilor mișcări și manifestări. 3. instituție însărcinată cu supravegherea unor activități. 4. (pl.) registru de evidență a personalului (și a animalelor) unei unități militare. (< fr. contrôle) substantiv neutrucontrol

*contról n., pl. urĭ saŭ oale (fr. contrôle, din contre-rôle, d. contre, contra, și rôle, rol, condică). Verificare (pl. urĭ): controlu caseĭ de banĭ. Registru p. a verifica alt registru (pl. oale). Marcă tipărită pe obĭectele de metal prețios (pl. oale). Starea nominală a persoanelor care țin de un corp: ofițer șters din controalele armateĭ. substantiv neutrucontrol

CONTRÓL, controale, s. n. 1. Verificare permanentă sau periodică a unei activități, a unei situații etc., pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire. ◊ Lucrare de control = lucrare scrisă prin care se verifică periodic cunoștințele elevilor sau ale studenților. Cifră de control = exponent care indică limitele cantitative ale producției. Punct de control = loc fix (la marginea unui oraș, a țării etc.) unde organele autorității supraveghează îndeplinirea formalităților legale de către cei care trec. (Ieșit din uz) Control obștesc = formă de control social, specifică țărilor socialiste. ♦ Supraveghere continuă (morală sau materială); stăpânire, dominație. ♦ Verificare, dirijare a propriilor gesturi și mișcări. 2. Instituție sau grup de persoane care supraveghează anumite activități. 3. (Impr.) Comandă, reglaj. 4. (La pl.) Registru de evidență a personalului (și animalelor) unei unități militare. – Din fr. contrôle. substantiv neutrucontrol