CONTRAPLÁN, contraplanuri, s. n. Procedeu de montaj constând în alternarea cadrelor filmate cu aparatul așezat în unghiuri de filmare opuse. – Din fr. contre-plan. substantiv neutrucontraplan
CONTRAPLÁN s.n. (Cinem.) Procedeu de montaj constând în alternarea cadrelor filmate cu aparatul așezat în unghiuri de filmare opuse. [Cf. fr. contre-plan]. substantiv neutrucontraplan
CONTRAPLÁN s. n. procedeu de montaj în alternarea cadrelor filmate cu aparatul așezat în unghiuri de filmare opuse. (< fr. contre-plan) substantiv neutrucontraplan
CONTRAPLÁN, contraplanuri, s. n. Procedeu de montaj constând în alternarea cadrelor filmate cu aparatul așezat în unghiuri de filmare opuse. – Din fr. contre-plan. substantiv neutrucontraplan
contraplan substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | contraplan | contraplanul |
plural | contraplanuri | contraplanurile | |
genitiv-dativ | singular | contraplan | contraplanului |
plural | contraplanuri | contraplanurilor |