contemplator definitie

credit rapid online ifn

CONTEMPLATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care contemplă, care este cufundat în visare. [Cf. fr. contemplateur, lat. contemplator]. substantiv masculin și feminincontemplator

CONTEMPLATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care contemplă, cufundat în visare. (< fr. contemplateur, lat. contemplator) substantiv masculin și feminincontemplator

credit rapid online ifn

*contemplatór, -oáre adj. Care contemplă. substantiv masculin și feminincontemplator

contemplatór s. m., pl. contemplatóri substantiv masculin și feminincontemplator

CONTEMPLATÓR, -OÁRE, contemplatori, -oare, s. m. și f. Persoană care contemplă, care este cufundată în meditare, în visare. – Din fr. contemplateur, lat. contemplator. substantiv masculin și feminincontemplator

CONTEMPLATÓR, -OÁRE, contemplatori, -oare, s. m. și f. Cel care contemplă, care este cufundat în visare. Pe marginea rîului... aceste asidue contemplatoare (= sălciile) privesc... cosmica rostogolire a apelor. BOGZA, C. O. 210. substantiv masculin și feminincontemplator

contemplatoáre s. f., g.-d. art. contemplatoárei; pl. contemplatoáre substantiv masculin și feminincontemplatoare

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicontemplator

contemplator  substantiv masculin și feminin masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular contemplator contemplatorul contemplatoare contemplatoarea
plural contemplatori contemplatorii contemplatoare contemplatoarele
genitiv-dativ singular contemplator contemplatorului contemplatoare contemplatoarei
plural contemplatori contemplatorilor contemplatoare contemplatoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z