CONTÁINER s.n. Ambalaj de dimensiuni standardizate, folosit la transportul diferitelor mărfuri în vagoanele de cale ferată; cutie specială în care sunt puse aparate, instrumente etc. în rachetele cosmice. [Pron. -tai-, scris și conteiner. / < engl., fr. container]. substantiv neutrucontainer
CONTÁINER s. n. 1. ambalaj metalic cu forme și dimensiuni standardizate, astfel încât să cuprindă un număr exact de obiecte sau cantități anumite de materiale, pentru transport. 2. cutie specială în care sunt puse aparate, instrumente etc. în rachetele cosmice. (< engl. container) substantiv neutrucontainer
!contáiner (-tai-) s. n., pl. contáinere substantiv neutrucontainer
CONTÁINER, containere, s. n. 1. Ambalaj în formă de rame, lăzi etc. care servește la transportul materialelor sau al produselor. 2. Recipient destinat încărcăturii utile a unei rachete. – Din engl. container. substantiv neutrucontainer
container substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | container | containerul |
plural | containere | containerele | |
genitiv-dativ | singular | container | containerului |
plural | containere | containerelor |