constatare definitie

CONSTATÁRE s.f. Acțiunea de a constata și rezultatul ei; stabilire, încredințare. V. descindere. [< constata]. substantiv feminin constatare

constatáre s. f., g.-d. art. constatắrii; pl. constatắri substantiv feminin constatare

constatare f. fapta de a constata și lucrul constatat. substantiv feminin constatare

CONSTATÁRE, constatări, s. f. Acțiunea de a constata și rezultatul ei. – V. constata. substantiv feminin constatare

CONSTATÁRE, constatări, s. f. Acțiunea de a con­stata și rezultatul ei; stabilire. substantiv feminin constatare

*constatațiúne f. (d. constat; fr. -ation). Acțiunea de a constata. – Și -áție, dar ob. -áre. substantiv feminin constatațiune

*constát, a v. tr. (fr. constater, it. constatáre, d. lat. constat, se știe, care vine d. con-stare, a fi cert, a se ști că e așa). Stabilesc existența unuĭ fapt: Pasteur a constatat existența microbilor. verb tranzitiv constat

CONSTATÁ vb. tr. a stabili realitatea, adevărul unui fapt, starea unui lucru; a remarca, a sesiza. (< fr. constater, it. constatare) verb tranzitiv constata

CONSTATÁ vb. I. tr. A stabili realitatea, adevărul unui fapt, starea unui lucru. [P.i. constát. / < fr. constater, cf. it. constatare, lat. constat – este sigur]. verb tranzitiv constata

constatá (a ~) vb., ind. prez. 3 constátă verb tranzitiv constata

constatà v. 1. a stabili adevărul unui fapt; 2. a consemna într’un act. verb tranzitiv constatà

CONSTATÁ, constát, vb. I. Tranz. A stabili situația sau starea unui lucru, existența unui fapt, a unui adevăr etc. – Din fr. constater. verb tranzitiv constata

CONSTATÁ, constát, vb. I. Tranz. A stabili starea unui lucru, realitatea, adevărul unui fapt. Pînă să mă-nvrednicesc a primi o vizită a d-tale (pe care...constat că o cam prea întîrzii), rogu-te... CARAGIALE, O.VII 182. Voi... cătați defecte în scrierile mele și intonați fanfare cînd constatați în ele greșeli, imagini slabe. ALECSANDRI, O. 264. verb tranzitiv constata

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului constatare

constatare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular constatare constatarea
plural constatări constatările
genitiv-dativ singular constatări constatării
plural constatări constatărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z