consolida definitie

CONSOLIDÁ vb. I. tr., refl. A face sau a deveni tare, solid, durabil; a (se) întări. ◊ A consolida datoria publică = a converti o datorie publică pe termen scurt într-o datorie pe termen lung. [< fr. consolider, cf. it., lat. consolidare]. verb tranzitivconsolida

CONSOLIDÁ vb. I. tr., refl. a face, a deveni tare, solid, durabil; a (se) întări, a (se) închega. II. tr. a mări capacitatea de rezistență a unui sistem tehnic. (< fr. consolider, lat. consolidare) verb tranzitivconsolida

consolidá (a ~) vb., ind. prez. 3 consolideáză verb tranzitivconsolida

consolidà v. 1. a face solid: a consolida un edificiu; 2. fig. a face durabil: a consolida un guvern; 3. a. asigura un fond pentru plata unei datorii publice: a consolida o rentă, a o întări prin noi garanții. verb tranzitivconsolidà

CONSOLIDÁ, consolidez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) face sau a deveni tare, solid, durabil; a (se) întări, a se închega. 2. Tranz. A mări (prin diferite operații, lucrări etc.) capacitatea de rezistență a unui sistem tehnic. – Din fr. consolider, lat. consolidare. verb tranzitivconsolida

CONSOLIDÁ, consolidez, vb. I. Tranz. A face solid, tare, durabil; a întări. Era singur în stare a conso­lida edificiul. NEGRUZZI, S. I 345. ◊ F i g. Avînd puterea politică în mîinile sale, clasa muncitoare consolidează continuu și dezvoltă regimul de democrație populară. GHEORGHIU-DEJ, Art. Cuv. 353. De la Lenin învățăm să consolidăm necontenit statul de democrație populară, să lărgim mir eu legăturile partidului și statului cu masele, să atragem milioanele de oameni ai muncii la conducerea treburilor obștești. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2562. ◊ Refl. Din nu­mărul de gospodării colective și întovărășiri existente, un număr mare dintre ele s-au consolidat în ultimii ani în așa măsură incit au devenit pentru fiecare țăran mun­citor care le vizitează un îndemn puternic să intre în gospodăria colectivă sau întovărășire. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 20. ♦ (Fin.) A consolida datoria publică = a converti datoria publică pe termen scurt în datorie pe termen lung. verb tranzitivconsolida

*consolidéz v. tr. (lat. consólido, -áre). Fac sólid, întăresc: a consolida o casă. Fig. Fac durabil, întăresc: a consolida un guvern. Fin. Asigur un fond p. plata uneĭ datoriĭ publice. verb tranzitivconsolidez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiconsolida

consolida  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)consolida consolidare consolidat consolidând singular plural
consolidând consolidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) consolidez (să)consolidez consolidam consolidai consolidasem
a II-a (tu) consolidezi (să)consolidezi consolidai consolidași consolidaseși
a III-a (el, ea) consolidea (să)consolidai consolida consolidă consolidase
plural I (noi) consolidăm (să)consolidăm consolidam consolidarăm consolidaserăm
a II-a (voi) consolidați (să)consolidați consolidați consolidarăți consolidaserăți
a III-a (ei, ele) consolidea (să)consolideze consolidau consolida consolidaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z