reduceri si promotii 2018
Definitie conservă - ce inseamna conservă - Dex Online

conservă definitie

CONSÉRVĂ, conserve, s. f. Produs alimentar fabricat în așa fel încât, păstrat în ambalaje speciale sau în borcane ermetic închise, își menține multă vreme nealterate calitățile. – Din fr. conserve. substantiv feminin conservă

CONSÉRVĂ s.f. Produs alimentar care poate fi păstrat multă vreme nealterat, datorită tratării lui după anumite procedee. [< fr. conserve, cf. it. conserva]. substantiv feminin conservă

CONSÉRVĂ s. f. produs alimentar care poate fi păstrat multă vreme nealterat, datorită tratării lui după anumite procedee. (< fr. conserve) substantiv feminin conservă

conservă, conserve s. f. mașină de intervenție a brigăzilor de jandarmi. substantiv feminin conservă

consérvă s. f., g.-d. art. consérvei; pl. consérve substantiv feminin conservă

conservă f. 1. substanță alimentară fiartă și păstrată în cutii ermetic închise: conserve de carne; 2. un fel de dulceață uscată: conserve de chitră; 3. pl. specie de lunete cari conservă vederea. substantiv feminin conservă

CONSÉRVĂ, conserve, s. f. Produs alimentar supus unui procedeu de conservare, care, păstrat în ambalaje speciale sau în borcane ermetic închise, își menține multă vreme nealterate calitățile. – Din fr. conserve. substantiv feminin conservă

CONSÉRVĂ, conserve, s. f. (Mai ales la pl.) Produse alimentare menținute în stare nealterată prin anumite procedee și păstrate ca rezerve în cutii de tinichea, în sticle sau borcane ermetic închise. Vania soldatul uitase să strămute dintr-o tunică în alta... cuțitul de desfăcut cutii de conserve. C. PETRESCU, Î. I 3. substantiv feminin conservă

*consérv, a v. tr. (lat. con-servare. V. rezerv, sărbez [!]). Păstrez. verb tranzitiv conserv

conservá (a ~) vb., ind. prez. 3 consérvă verb tranzitiv conserva

conservà v. 1. a menține în bună stare: a-și conserva sănătatea; 2. a ținea în casă pe cineva sau ceva. verb tranzitiv conservà

CONSERVÁ vb. I. tr. 1. A păstra nealterat datorită unui anumit tratament; a păstra alimente sub formă de conserve. 2. A păstra, a păzi. ♦ refl. A se menaja. [P.i. consérv. / < fr. conserver, cf. it., lat. conservare]. verb tranzitiv conserva

CONSERVÁ vb. I. tr. 1. a păstra ceva nealterat datorită unui anumit tratament; a împiedica alterarea, sub acțiunea unor agenți atmosferici sau biologici, a unor produse alimentare perisabile. 2. a păstra, a păzi. II. refl. a se menaja. (< fr. conserver, lat. conservare) verb tranzitiv conserva

CONSERVÁ, consérv, vb. I. Tranz. 1. A menține un aliment în stare nealterată, efectuând operația de conservare (2). 2. A păstra, a păzi. ♦ Refl. A se menaja. – Din fr. conserver, lat. conservare. verb tranzitiv conserva

CONSERVÁ, consérv, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la alimente) A menține în stare nealterată prin anumite procedee speciale. Pentru a putea conserva cantități sporite de legume și fructe, numeroase operații au fost mecanizate. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2711. ◊ Refl. Ma­zărea se conservă bine. 2. A păstra, a păzi. A-și conserva sănătatea.Refl. A se menaja. verb tranzitiv conserva

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului conservă

conservă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular conservă conserva
plural conserve conservele
genitiv-dativ singular conserve conservei
plural conserve conservelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z