consecutiv definitie

CONSECUTÍV, -Ă, consecutivi, -e, adj. Care urmează fără întrerupere, în șir; succesiv. ◊ Propoziție consecutivă = propoziție circumstanțială care exprimă rezultatul unei acțiuni sau al unei stări din propoziția regentă. Conjuncție consecutivă = conjuncție care introduce o propoziție consecutivă. – Din fr. consécutif. adjectivconsecutiv

CONSECUTÍV, -Ă adj. Care urmează neîntrerupt, la rând, succesiv. ◊ Propoziție consecutivă (și s.f.) = propoziție circumstanțială care exprimă urmarea, rezultatul unei acțiuni sau calități arătate în propoziția regentă; conjuncție consecutivă = conjuncție care introduce o propoziție consecutivă. [Cf. fr. consécutif, it. consecutivo]. adjectivconsecutiv

CONSECUTÍV, -Ă adj. care urmează neîntrerupt, în șir, succesiv. ♦ complement circumstanțial ~ = complement de mod care prezintă drept consecință determinarea unei acțiuni, a unei însușiri; propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție circumstanțială care exprimă consecința sau rezultatul acțiunii verbului, ori al intensificării însușirii unui obiect din regentă; conjuncție ~ă = conjuncție care introduce o propoziție consecutivă. (< fr. consécutif) adjectivconsecutiv

*consecutív, -ă adj. (d. lat. consecutus, care urmează, cu sufixu -iv, fr. consécutif). Unu după altu, în șir: atacurĭ consecutive. Adv. În mod consecutiv. adjectivconsecutiv

consecutív adj. m., pl. consecutívi; f. consecutívă, pl. consecutíve adjectivconsecutiv

consecutiv a. care urmează imediat în ordinea timpului: serbări consecutive. ║ adv. fără întrerupere: lucrează șase ore consecutiv. adjectivconsecutiv

CONSECUTÍV, -Ă, consecutivi, -e, adj. Care urmează fără întrerupere, în șir; succesiv. ◊ Propoziție consecutivă = propoziție circumstanțială care exprimă rezultatul unei acțiuni sau al unei stări din propoziția regentă. Conjuncție consecutivă = conjuncție care introduce o propoziție consecutivă. – Din fr. consécutif. adjectivconsecutiv

CONSECUTÍV, -Ă, consecutivi, -e, adj. Care urmează fără întrerupere, succesiv, pe rînd. Repetarea de patru ori în două versuri, consecutive a verbului « mori» și ac­centul căzînd pe acest. « mori», dau așa tărie versurilor, incit par a fi turnate în bronz. GHEREA, ST. CR. III 377. Propoziție consecutivă = propoziție subordonată de mod care exprimă urmarea acțiunii sau stării din propoziția regentă. Conjuncție consecutivă = con­juncție care introduce o propoziție de acest fel. adjectivconsecutiv