conrupe definitie
- Vezi aici mai multe rimeconrupe
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuco
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucon
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cupe
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuupe
*corúp, -rúpt, a -rúpe v. tr. (lat. con-rúmpere, d. con-, împreună, și rúmpere, a rupe. V. e- și i-rup). Stric, alterez: căldura corupe laptele, miazmele corup aeru. Fig. Depravez: a corupe obiceĭurile. Mituĭesc: a corupe un judecător. V. refl. Mă stric, mă depravez. Evoluez: cuvintele se corup. – Fals conrup. verb tranzitivcorup
CORÚPE, corúp, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) abate de la moralitate, corectitudine, datorie; a (se) perverti; a (se) deprava. 2. A face ca o idee, un fenomen social, un sentiment etc. să-și piardă integritatea, puritatea etc.; a (se) deforma; a (se) strica. [Perf. s. corupsei, part. corupt. – Var.: (înv.) corúmpe, (rar) conrúpe vb. III] – Din lat. corrumpere (după rupe). verb tranzitivcorupe
CONRÚPE vb. III. v. corupe. verb tranzitivconrupe
CONRÚPE vb. III v. corupe. verb tranzitivconrupe
CONRÚPE vb. III V. corupe. verb tranzitivconrupe
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiconrupe
| conrupe verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)conrupe | conrupere | conrupt | conrupând | singular | plural | ||
| conrupând | conrupeți | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | conrup | (să)conrup | conrupeam | conrupsei | conrupsesem | |
| a II-a (tu) | conrupi | (să)conrupi | conrupeai | conrupseși | conrupseseși | ||
| a III-a (el, ea) | conrupe | (să)conrupeai | conrupea | conrupse | conrupsese | ||
| plural | I (noi) | conrupem | (să)conrupem | conrupeam | conrupserăm | conrupseserăm | |
| a II-a (voi) | conrupeți | (să)conrupeți | conrupeați | conrupserăți | conrupseserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | conrup | (să)conrupă | conrupeau | conrupseră | conrupseseră | ||