conic definitie
- Vezi aici mai multe rimeconic
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuco
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucon
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuic
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cunic
CÓNIC, -Ă adj. În formă de con. [< fr. conique]. adjectivconic
CÓNIC, -Ă I. adj. în formă de con, referitor la con. II. s. f. curbă rezultată prin intersecția unei suprafețe conice cu un plan. (< fr. conique) adjectivconic
*cónic, -ă adj. (vgr. konikós). De forma conuluĭ. adjectivconic
cónic adj. m., pl. cónici; f. cónică, pl. cónice adjectivconic
conic a. ce are forma conului. adjectivconic
CÓNIC, -Ă, conici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care are forma unui con2, privitor la con2. 2. S. f. Curbă rezultată din intersectarea unui con2 circular cu un plan. – Din fr. conique. adjectivconic
CÓNIC, -Ă, conici, -e, adj. Care are forma unui con. Figură conică. Rădăcina conică a morcovului. adjectivconic
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiconic
| conic adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | conic | conicul | conică | conica |
| plural | conici | conicii | conice | conicele | |
| genitiv-dativ | singular | conic | conicului | conice | conicei |
| plural | conici | conicilor | conice | conicelor | |