CONGRATULÁ, congratuléz, vb. I. Tranz. și refl. recipr. A (se) felicita (reciproc). – Din fr. congratuler. verb tranzitivcongratula
CONGRATULÁ vb. I. tr., refl. (Fam.) A (se) felicita (reciproc). [< it. congratularsi, fr. congratuler, lat. congratulari]. verb tranzitivcongratula
CONGRATULÁ vb. tr., refl. a (se) felicita (reciproc). (< fr. congratuler) verb tranzitivcongratula
congratulá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 congratuleáză verb tranzitivcongratula
CONGRATULÁ, congratulez, vb. I. Tranz. și refl. (recipr.) A (se) felicita. – Din fr. congratuler. verb tranzitivcongratula
congratula verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)congratula | congratulare | congratulat | congratulând | singular | plural | ||
congratulând | congratulați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | congratulez | (să)congratulez | congratulam | congratulai | congratulasem | |
a II-a (tu) | congratulezi | (să)congratulezi | congratulai | congratulași | congratulaseși | ||
a III-a (el, ea) | congratulează | (să)congratulai | congratula | congratulă | congratulase | ||
plural | I (noi) | congratulăm | (să)congratulăm | congratulam | congratularăm | congratulaserăm | |
a II-a (voi) | congratulați | (să)congratulați | congratulați | congratularăți | congratulaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | congratulează | (să)congratuleze | congratulau | congratulară | congratulaseră |