congenital definitie

CONGENITÁL, -Ă adj. Din naștere, înnăscut. [< fr. congénital, cf. lat. congenitus – născut odată cu...]. adjectiv congenital

CONGENITÁL, -Ă adj. din naștere, înnăscut, ereditar. (< fr. congénital) adjectiv congenital

*congenitál, -ă adj. (d. lat. con-génitus, născut împreună, cu sufixu -al; fr. congénital. V. genital). Din născare, pe care-l aĭ de la naștere (vorbind de particularitățile organice saŭ fiziologice): boală congenitală. adjectiv congenital

congenitál (înnăscut) adj. m., pl. congenitáli; f. congenitálă, pl. congenitále adjectiv congenital

congenital a. Med. se zice de boalele din naștere. adjectiv congenital

CONGENITÁL, -Ă, congenitali, -e, adj. Care există în momentul nașterii; din naștere, înnăscut. – Din fr. congénital. adjectiv congenital

CONGENITÁL, -Ă, congenitali, -e, adj. Din naștere, înnăscut. Defect congenital. adjectiv congenital

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului congenital

congenital   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular congenital congenitalul congenita congenitala
plural congenitali congenitalii congenitale congenitalele
genitiv-dativ singular congenital congenitalului congenitale congenitalei
plural congenitali congenitalilor congenitale congenitalelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z