confesor definitie

credit rapid online ifn

CONFESÓR s.m. Preot care spovedește; duhovnic. [Cf. fr. confesseur, lat. confessor]. substantiv masculinconfesor

CONFESÓR s. m. preot care spovedește; duhovnic. (< fr. confesseur, lat. confessor) substantiv masculinconfesor

credit rapid online ifn

*confesór m. (lat. con-fessor. V. profesor). Preut [!] care ascultă o mărturisire, duhovnic. substantiv masculinconfesor

confesór s. m., pl. confesóri substantiv masculinconfesor

confesor m. duhovnic. substantiv masculinconfesor

CONFESÓR, confesori, s. m. Preot care spovedește; duhovnic. – Din fr. confesseur, lat. confessor. substantiv masculinconfesor

CONFESÓR, confesori, s. m. (În biserica creștină) Duhovnic, preot care primește o confesiune (1). substantiv masculinconfesor

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiconfesor

confesor  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular confesor confesorul
plural confesori confesorii
genitiv-dativ singular confesor confesorului
plural confesori confesorilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z