confecționat definitie

CONFECȚIONÁ vb. I. tr. A lucra, a produce; a fabrica. [Pron. -ți-o-. / < fr. confectionner]. adjectiv confecționa

CONFECȚIONÁ vb. I. tr. A lucra, a produce; a fabrica. [Pron. -ți-o-. / < fr. confectionner]. verb tranzitiv confecționa

CONFECȚIONÁ vb. tr. a lucra, a produce; a întocmi. ◊ a fabrica în serie îmbrăcăminte sau încălțăminte. (< fr. confectionner) verb tranzitiv confecționa

confecționá (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 confecționeáză verb tranzitiv confecționa

confecționà v. a face pe de-a întregul: a confecționa o mașină, o stofă. verb tranzitiv confecționà

CONFECȚIONÁ, confecționez, vb. I. Tranz. 1. A efectua prelucrarea unui material sau a unui semifabricat pentru a obține un obiect (unicat sau în serie). 2. A produce, a lucra, a fabrica încălțăminte sau îmbrăcăminte. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. confectionner. verb tranzitiv confecționa

CONFECȚIONÁ, confecționez, vb. I. Tranz. A produce, a face, a lucra, a fabrica. Croitorul confecționează un costum. – Pronunțat: -ți-o-. verb tranzitiv confecționa

*confecționéz v. tr. (fr. confectionner). Fac, fabric: a confecționa o stofă, o haĭnă. verb tranzitiv confecționez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului confecționat

confecționat   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular confecționat confecționatul confecționa confecționata
plural confecționați confecționații confecționate confecționatele
genitiv-dativ singular confecționat confecționatului confecționate confecționatei
plural confecționați confecționaților confecționate confecționatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z