reduceri si promotii 2018
Definitie confecție - ce inseamna confecție - Dex Online

confecție definitie

CONFÉCȚIE s.f. 1. Obiect de îmbrăcăminte de gata, fabricat în serie. 2. Confecționare. [Gen. -iei, var. confecțiune s.f. / cf. fr. confection]. substantiv feminin confecție

CONFÉCȚIE s. f. 1. obiect de îmbrăcăminte de gata, fabricat în serie. 2. confecționare. (< fr. confection, lat. confectio) substantiv feminin confecție

confécție (-ți-e) s. f., art. confécția (-ți-a), g.-d. art. confécției; pl. confécții, art. confécțiile (-ți-i-) substantiv feminin confecție

CONFÉCȚIE, confecții, s. f. 1. Obiect de îmbrăcăminte fabricat și livrat în serie. 2. Confecționare. [Var.: confecțiúne s. f.] – Din fr. confection, lat. confectio, -onis. substantiv feminin confecție

CONFÉCȚIE, confecții, s. f. 1. Obiect de îmbrăcăminte fabricat în serie. Magazin de confecții. 2. Confecționare. Prețul confecției unui costum. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: confecțiúne s. f. substantiv feminin confecție

*confecțiúne f. (fr. confection, d. lat. conféctio, -ónis. V. a-, de-, in- și per-fecțiune). Acțiunea de a confecționa. Terminare, efectuare: pînă la întreaga confecțiune. Mare fabricațiune de obĭecte de îmbrăcăminte care nu-s făcute pe măsură. – Și -écție. substantiv feminin confecțiune

confecți(un)e f. 1. lucrarea de a executa ceva pe deplin: confecțiunea unei haine; 2. fabricare pe scară întinsă de obiecte ce n’au fost comandate; 3. vestminte fabricate dinainte, în opozițiune cu cele făcute după măsură. substantiv feminin confecțiune

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului confecție

confecție   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular confecție confecția
plural confecții confecțiile
genitiv-dativ singular confecții confecției
plural confecții confecțiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z