conex definitie

CONÉX, -Ă adj. Care este în legătură cu ceva, care însoțește ceva. // s.n. (În psihologia structuralistă) Faptul primordial al vieții psihice, punctul său de plecare. [Pl. -ecși, -exe. / < fr. connexe, cf. lat. connexus]. adjectivconex

CONÉX, -Ă adj. legat prin raporturi strânse. (< fr. connexe, lat. connexus) adjectivconex

*conéx, -ă adj. (lat. con-nexus. V. nex). Legat, unit: ideĭ conexe. adjectivconex

conéx adj. m., pl. conécși; f. conéxă, pl. conéxe adjectivconex

conex a. care are legături strânse cu altceva: idei conexe. adjectivconex

CONÉX, -Ă, conecși, -xe, adj. Care se găsește în legătură cu ceva, care însoțește ceva, care merge împreună cu ceva. – Din fr. connexe, lat. connexus. adjectivconex

CONÉX, -Ă, conexi, -e, adj. Care se găsește în legătură cu ceva, care însoțește ceva, care merge împreună cu ceva. Chestiuni conexe. adjectivconex