conector definitie

credit rapid online ifn

CONECTÓR, -OÁRE, conectori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care conectează, care leagă. 2. S. n. Piesă cu ajutorul căreia se stabilește o legătură conectivă. 3. S. n. Conectiv (3). – Din fr. connecteur. adjectivconector

CONECTÓR, -OÁRE adj. Care conectează. // s.n. 1. (Log.) Conectiv. 2. Aparat, mecanism etc. care face, care stabilește o legătură. [< fr. connecteur]. adjectivconector

credit rapid online ifn

CONECTÓR, -OÁRE I. adj. care conectează. II. s. m. conectiv (II). III. s. n. 1. aparat, mecanism etc. care stabilește o legătură. 2. (inform.) parte a unui program care leagă două segmente. (<fr. connecteur) adjectivconector

conectór1 adj. m., pl. conectóri; f. sg. și pl. conectoáre adjectivconector

conectór2 (functor) s. m., pl. conectóri adjectivconector

conectór3 (piesă) s. n., pl. conectoáre adjectivconector

CONECTÓR, -OÁRE, conectori, -oare, adj., s. m., s. n. 1. Adj. Care conectează, care leagă. 2. S. n. Piesă cu ajutorul căreia se stabilește o legătură conectivă. 3. S. n. Conectiv (3). 4. S. m. Operator logic; functor. – Din fr. connecteur. adjectivconector

CONECTÓR, -OÁRE, conectori, -oare, adj. Care conectează, care unește, care leagă. Neuron conector. ◊ (Sub­stantivat, n.) Aparat sau mecanism care conectează, care stabilește o legătură. Conector electric. Conector telefonic. adjectivconector

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiconector

conector  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular conector conectorul conectoare conectoarea
plural conectori conectorii conectoare conectoarele
genitiv-dativ singular conector conectorului conectoare conectoarei
plural conectori conectorilor conectoare conectoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z