condimenta definitie
- Vezi aici mai multe rimecondimenta
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuco
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucon
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuta
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cunta
CONDIMENTÁ vb. I. tr. A da gust bucatelor prin adăugare de condimente, a pune condimente în mâncare. [< condiment]. verb tranzitivcondimenta
CONDIMENTÁ vb. tr. a da gust bucatelor prin adăugare de condimente. (< fr. condimenter) verb tranzitivcondimenta
condimentá (a ~) vb., ind. prez. 3 condimenteáză verb tranzitivcondimenta
CONDIMENTÁ, condimentez, vb. I. Tranz. A da gust mâncării prin adăugare de condimente, a pune condimente în mâncare. – Din condiment. verb tranzitivcondimenta
CONDIMENTÁ, condimentez, vb. I. Tranz. A drege mîncarea cu condimente, a da gust bucatelor prin adăugare de condimente. verb tranzitivcondimenta
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluicondimenta
| condimenta verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)condimenta | condimentare | condimentat | condimentând | singular | plural | ||
| condimentând | condimentați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | condimentez | (să)condimentez | condimentam | condimentai | condimentasem | |
| a II-a (tu) | condimentezi | (să)condimentezi | condimentai | condimentași | condimentaseși | ||
| a III-a (el, ea) | condimentează | (să)condimentai | condimenta | condimentă | condimentase | ||
| plural | I (noi) | condimentăm | (să)condimentăm | condimentam | condimentarăm | condimentaserăm | |
| a II-a (voi) | condimentați | (să)condimentați | condimentați | condimentarăți | condimentaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | condimentează | (să)condimenteze | condimentau | condimentară | condimentaseră | ||