condescinde definitie

*condescínd, -íns, a -índe v. intr. (lat. condescéndere, d. con-, împreună, și descéndere, a descinde). Cedez dorințeĭ cuĭva cînd l-aș putea refuza. verbcondescind

CONDESCÍNDE vb. III. intr. (Rar) A consimți de complezență; a ceda, a cădea de acord în mod superficial; a catadixi. [P.i. condescínd. / cf. fr. condescendre, lat. condescendere]. verbcondescinde

CONDESCÍNDE vb. intr. a consimți de complezență; a ceda, a cădea de acord în mod superficial; a catadicsi. (< fr. condescendre, lat. condescendere) verbcondescinde

condescínde (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. condescínd, 1 pl. condescíndem; conj. prez. 3 să condescíndă; ger. condescinzấnd; part. condescíns verbcondescinde

condescinde v. a consimți, a face ceva spre a fi plăcut altuia. verbcondescinde

CONDESCÍNDE, condescínd, vb. III. Intranz. (Rar) A consimți de complezență; a ceda, a cădea de acord în mod formal; a catadixi. – Din fr. condescendre. verbcondescinde

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluicondescinde

condescinde verb		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a)condescinde	condescindere	condescins	condescinzând	singular	plural
		(a)condescinde	condescindere	condescins	condescinzând	condescinzând	condescindeți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	condescind	(să)condescind	condescindeam	condescinsei	condescinsesem
	a II-a (tu)	condescinzi	(să)condescinzi	condescindeai	condescinseși	condescinseseși
	a III-a (el, ea)	condescinde	(să)condescindeai	condescindea	condescinse	condescinsese
plural	I (noi)	condescindem	(să)condescindem	condescindeam	condescinserăm	condescinseserăm
	a II-a (voi)	condescindeți	(să)condescindeți	condescindeați	condescinserăți	condescinseserăți
	a III-a (ei, ele)	condescind	(să)condescindă	condescindeau	condescinseră	condescinseseră

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z