condensare definitie

CONDENSÁRE, condensări, s. f. 1. Faptul de a (se) condensa. 2. (Chim.; în sintagma) Reacție de condensare = reacție între doi compuși chimici din care rezultă un produs cu greutate moleculară mai mare. – V. condensa. substantiv feminincondensare

CONDENSÁRE s.f. Acțiunea de a (se) condensa și rezultatul ei; trecere a unui corp din stare gazoasă în stare lichidă prin scăderea temperaturii sau prin comprimare. ◊ Reacție de condensare = reacție între doi compuși chimici din care rezultă un produs cu greutate moleculară mai mare. [< condensa]. substantiv feminincondensare

CONDENSÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) condensa. 2. reacție de ~ = reacție la stabilirea unor noi legături între atomi aparținând unor molecule identice sau diferite. (< condensa) substantiv feminincondensare

condensáre s. f., g.-d. art. condensắrii; pl. condensắri substantiv feminincondensare

condensare f. lucrarea de a condensa și rezultatul ei. substantiv feminincondensare

CONDENSÁRE, condensări, s. f. 1. Faptul de a (se) condensa. 2. (Chim.; în sintagma) Reacție de condensare = reacție între doi compuși chimici din care rezultă un produs cu greutate moleculară mai mare. – V. condensa. substantiv feminincondensare

CONDENSÁRE, condensări, s. f. Faptul de a (se) condensa. La munte condensarea vaporilor de apă din atmosferă se face mai repede și secetele sînt mai rare. substantiv feminincondensare

*condensațiúne f. (lat. condensátio, -ónis). Acțiunea de a condensa. – Și -áție, dar ob. -áre. substantiv feminincondensațiune

condensá (a ~) vb., ind. prez. 3 condenseáză verb tranzitivcondensa

condensà v. 1. a reduce la un volum mai mic, a face mai puțin dens: frigul condensă aerul; 2. a exprima conciz: a-și condensa cugetarea. verb tranzitivcondensà

CONDENSÁ, condenséz, vb. I. 1. Refl. (Despre vapori) A se transforma în lichid, prin (răcire și) comprimare. ♦ A acumula electricitate. 2. Tranz. și refl. A (se) face mai dens. ♦ Tranz. Fig. A scurta exprimarea; a comprima, a prescurta. – Din fr. condenser, lat. condensare. verb tranzitivcondensa

CONDENSÁ vb. I. 1. refl., tr. A (se) transforma în lichid. 2. refl., tr. A deveni sau a face să devină mai dens. ♦ tr. A acumula electricitate. 3. tr. (Fig.) A scurta exprimarea; a se exprima în mai puține cuvinte; a comprima, a prescurta. [< fr. condenser, cf. it., lat. condensare]. verb tranzitivcondensa

CONDENSÁ vb. I. refl. (despre vapori) a se transforma (prin răcire) în lichid. II. refl., tr. a (se) face mai dens. III. tr. (fig.) a scurta o expunere; a comprima, a prescurta. (< fr. condenser, lat. condensare) verb tranzitivcondensa

CONDENSÁ, condensez, vb. I. 1. Refl. (Despre vapori) A se transforma în lichid, prin (răcire și) comprimare. ♦ A acumula electricitate. 2. Tranz. și refl. A (se) face mai dens. ♦ Tranz. Fig. A scurta exprimarea; a comprima, a prescurta. – Din fr. condenser, lat. condensare. verb tranzitivcondensa

CONDENSÁ, condensez, vb. I. 1. Refl. (Despie vapori sau gaze) A se transforma în lichid, prin răcire și comprimare sau numai prin comprimare. 2. T r a n z. A face mai dens, a mări densitatea unui lucru. A condensa laptele. 3. Tranz. (Cu privire Ia electricitate) A acumula. Condensatorul electric ne permite să condensăm o mare. cantitate de electricitate. verb tranzitivcondensa

*condenséz v. tr. (lat. condensare, d. densus, des). Îndes, fac maĭ des: frigu condensează aeru. Fig. Exprim cu conciziune: a condensa cugetarea. verb tranzitivcondensez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicondensare

condensare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular condensare condensarea
plural condensări condensările
genitiv-dativ singular condensări condensării
plural condensări condensărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z