reduceri si promotii 2018
Definitie condac - ce inseamna condac - Dex Online
Alege sensul dorit: condac - substantiv neutru condac - temporar

condac definitie

CONDÁC1, condace, s. n. Cântec bisericesc scurt prin care se aduc laude unui sfânt sau se arată însemnătatea unei sărbători. – Din sl. kondakŭ. substantiv neutru condac

CONDÁC2, condace, s. n. Braț de ferăstrău cu ramă, folosit pentru tăierea lemnului. [Pl. și: condacuri] – Et. nec. substantiv neutru condac

condác (-ce), s. n.1. Patul puștii. – 2. Braț. Tc. kondak, ngr. ϰοντάϰι (Cihac, II, 568; Meyer 197; Șeineanu, II, 145). substantiv neutru condac

condác (condace), s. n. – Imn, cînt bisericesc. – Mr. cundache. Ngr. ϰοντάϰιον, de la ϰόντος „scurt”, în parte prin intermediul sl. kondakŭ (Vasmer, Gr., 81). Sec. XVII. substantiv neutru condac

condác s. n., pl. condáce substantiv neutru condac

1) condác n., pl. e (mgr. kondákĭon, ngr. kondáki, d. kondós [scris kontós], scurt; vsl. rus. kondák). O cîntare bisericească scurtă care se cîntă după tropar și în care, pin [!] alte cuvinte, se laudă sfîntu care a fost lăudat în tropar. Condacu umple sacu și troparu hambaru, glumă p. a arăta darurile pe care le primește preutu [!] după diferite serviciĭ religioase. substantiv neutru condac

2) condác n., pl. e (ngr. kondáki [scris -ntáki], patu puștiĭ, d. vgr. kóntax, un fel de suliță; turc. kondak, patu puștiĭ). Pe la 1800. Baionetă. Azĭ. Est. Patu puștiĭ. Lovitură dată cu patu puștiĭ: ĭ-a tras un condac. Mîneru ferăstrăuluĭ, pĭesa de care-l țiĭ cînd taĭ. substantiv neutru condac

condac n. cântare scurtă bisericească ce se recitează zilnic în onoarea unui sfânt: condacul umple sacul și troparul hambarul CR. [Gr. mod. KONDÁKION (din kondòs, scurt)]. substantiv neutru condac

CONDÁC1, condace, s. n. Cântec bisericesc scurt prin care se aduc laude unui sfânt sau se arată însemnătatea unei sărbători. – Din sl. kondakŭ. substantiv neutru condac

CONDÁC2, condace, s. n. Braț de fierăstrău cu ramă, folosit pentru tăierea lemnului. [Pl. și: condacuri] – Et. nec. substantiv neutru condac

CONDÁC, condace, s. n. Cîntec bisericesc scurt. Vorba tatei: condacul umple sacul și troparul hambarul, măi băiete! CREANGĂ, A. 93. Ia zi-i, părinte, condacul. TEODO­RESCU, P. P. 130. substantiv neutru condac

condac n. Mold. 1. strat de pușcă; 2. mâner de ferestrău. [Turc. KONDAK]. temporar condac

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului condac

condac   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular condac condacul
plural condace condacurile
genitiv-dativ singular condac condacului
plural condacuri condacelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z