concubinaj definitie

credit rapid online ifn

CONCUBINÁJ s.n. Conviețuire nelegitimă între două persoane de sex opus. [< fr. concubinage]. substantiv neutruconcubinaj

CONCUBINAJ s. n. conviețuire nelegitimă între două persoane de sex opus. (< fr. concubinage) substantiv neutruconcubinaj

credit rapid online ifn

*concubináj n., pl. e (fr. concubinage). Traĭ fără cununie între un bărbat și o femeĭe. substantiv neutruconcubinaj

concubináj s. n., pl. concubináje substantiv neutruconcubinaj

CONCUBINÁJ, concubinaje, s. n. Conviețuire a unui bărbat cu o femeie fără îndeplinirea formelor legale de căsătorie; căsătorie nelegitimă. – Din fr. concubinage. substantiv neutruconcubinaj

CONCUBINÁJ s. n. Conviețuire a unui bărbat cu o femeie fără îndeplinirea formelor de stare civilă; căsătorie nelegitimă. substantiv neutruconcubinaj

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiconcubinaj

concubinaj  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular concubinaj concubinajul
plural concubinaje concubinajele
genitiv-dativ singular concubinaj concubinajului
plural concubinaje concubinajelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z