concorda definitie

credit rapid online ifn

*concórd și -éz, a v. intr. (lat. con-cordare; fr. concorder. V. acord). Îs de acord, consun, mă potrivesc: mărturiile concordă. verbconcord

CONCORDÁ vb. I. intr. A fi în acord; a corespunde, a se potrivi. [< lat., it. concordare, cf. fr. concorder]. verbconcorda

credit rapid online ifn

CONCORDÁ vb. intr. a fi în acord; a corespunde, a se potrivi. (< fr. concorder, lat. concordare) verbconcorda

concordá (a ~) vb., ind. prez. 3 concórdă verbconcorda

concordà v. a fi în acord, a se corespunde: aceste mărturii nu concoardă. verbconcordà

CONCORDÁ, pers. 3 concórdă, vb. I. Intranz. A fi în acord, a corespunde, a se potrivi. – Din fr. concorder, lat. concordare. verbconcorda

CONCORDÁ, pers. 3 concórdă, vb. I. Intranz. (Urmat de obicei de determinări introduse prin prep. « cu ») A fi în acord, a corespunde, a se potrivi. verbconcorda

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiconcorda

concorda  verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)concorda concordare concordat concordând singular plural
concordând
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) (să)—
a II-a (tu) (să)—
a III-a (el, ea) concordă (să)— concorda concordă concordase
plural I (noi) (să)—
a II-a (voi) (să)—
a III-a (ei, ele) concordă (să)concorde concordau concorda concordaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z