conciliant definitie

credit rapid online ifn

CONCILIÁNT, -Ă adj. Împăciuitor; ușor de înduplecat. [Pron. -li-ant. / cf. fr. conciliant]. adjectivconciliant

CONCILIÁNT, -Ă adj. care se lasă ușor înduplecat; împăciuitor. (<fr. conciliant) adjectivconciliant

credit rapid online ifn

*conciliánt, -ă adj. (fr. conciliant). Propriŭ a concilia spiritele (împăcĭuitor): om, cuvînt conciliant. adjectivconciliant

conciliánt (-li-ant) adj. m., pl. conciliánți; f. conciliántă, pl. conciliánte adjectivconciliant

conciliant a. dispus, propriu a concilia spiritele. adjectivconciliant

CONCILIÁNT, -Ă, concilianți, -te, adj. Împăciuitor; care se lasă ușor înduplecat. [Pr.: -li-ant] – Din fr. conciliant. adjectivconciliant

CONCILIÁNT, -Ă, concilianți, -te, adj. Împăciuitor, îngăduitor cu părerea altuia; care se lasă înduplecat.Sultana era mai conciliantă. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 173. – Pronunțat: -li-ant. adjectivconciliant

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiconciliant

conciliant  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular conciliant conciliantul conciliantă concilianta
plural concilianți concilianții conciliante conciliantele
genitiv-dativ singular conciliant conciliantului conciliante conciliantei
plural concilianți concilianților conciliante conciliantelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z