conchide definitie

*conchíd, V. conclud. verb tranzitivconchid

*conclúd. -clús, a -clúde v. tr. (lat. con-clúdere, d. clúdere, a închide. V. închid, cheĭe). Termin, finesc, încheĭ. Scot o concluziune. V. intr. Daŭ concluziunĭ. Opinez: a conclude pentru cea maĭ gravă pedeapsă. – Fals conchid, după cum ar fi fals exchid îld. exclud. verb tranzitivconclud

CONCHÍDE vb. III. tr., intr. A trage o concluzie, a conclude; a încheia. [P.i. conchíd, 3 -de, perf.s. -isei, conj. -dă, ger. -izând. [< lat. concludere, după închide]. verb tranzitivconchide

CONCHÍDE vb. tr., intr. a trage o concluzie; a conclude. (după lat. concludere) verb tranzitivconchide

conchíde (-d, -ís), vb. – A trage o concluzie, a încheia. Lat. concludere (sec. XIX), modificat ca includereînchide.Der. concluzie, s. f. din fr.; concludent, adj., din lat. concludens; conclusiv, adj. din fr. verb tranzitivconchide

conchíde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. conchíd; conj. prez. 3 să conchídă; ger. conchizấnd; part. conchís verb tranzitivconchide

conchide v. 1. a încheia definitiv, a termina (o cuvântare sau povestire); 2. a trage o consecvență; 3. a fi de părere, a se pronunța pentru: advocatul conchise pentru pedeapsa cu moarte. verb tranzitivconchide

CONCHÍDE, conchíd, vb. III. Tranz. și intranz. A trage o concluzie, a încheia o expunere, o cercetare etc. [Perf. s. conchisei, part. conchis] – Din lat. concludere (după închide). verb tranzitivconchide

CONCHÍDE, conchíd, vb. III. Tranz. A trage o concluzie, a încheia, a sfîrși (o expunere, o cercetare etc.). Examinind probele din dosar, apărarea a conchisacuzatul nu e vinovat.Intranz. (Construit cu prep. « prin »), «pentru », rar «la ») Dintr-o premisă afirmativă și una negativă nu se poate conchide printr-o concluzie afirmativă. – Forme gramaticale: perf. s. conchisei, part. conchis. verb tranzitivconchide

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiconchide

conchide  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)conchide conchidere conchis conchizând singular plural
conchizând conchideți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) conchid (să)conchid conchideam conchisei conchisesem
a II-a (tu) conchizi (să)conchizi conchideai conchiseși conchiseseși
a III-a (el, ea) conchide (să)conchideai conchidea conchise conchisese
plural I (noi) conchidem (să)conchidem conchideam conchiserăm conchiseserăm
a II-a (voi) conchideți (să)conchideți conchideați conchiserăți conchiseserăți
a III-a (ei, ele) conchid (să)conchi conchideau conchiseră conchiseseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z