comprimare definitie
COMPRIMÁRE, comprimări, s. f. Acțiunea de a comprima. – V. comprima. substantiv feminin comprimare
COMPRIMÁRE s.f. Acțiunea de a comprima și rezultatul ei; compresiune, restrângere. [< comprima]. substantiv feminin comprimare
comprimáre s. f., g.-d. art. comprimắrii; pl. comprimắri substantiv feminin comprimare
COMPRIMÁRE, comprimări, s. f. Acțiunea de a comprima. – V. comprima. substantiv feminin comprimare
COMPRIMÁRE, comprimări, s. f. Acțiunea de a se comprima. 1. Micșorare a volumului unui corp cu ajutorul unei forțe sau al unei presiuni exterioare; presare. Comprimarea vaporilor.. 2. Reducere, restrîngere (de personal); (impropriu) punere în cadrul disponibil. substantiv feminin comprimare
*comprím, a -á v. tr. (fr. comprimer, d. lat. cóm-primo, -primere. V. ex-, im-, re- și su-prim). Apes [!] din toate părțile ca să se micșoreze: a comprima un gaz. Fig. Împedec [!], opresc: a comprima mînia, o conspirațiune. verb tranzitiv comprim
COMPRIMÁ vb. I. tr. 1. A micșora volumul unui corp (mai ales al unui gaz), folosind o forță sau o presiune exterioară; a presa. ♦ (Fig.) A reprima, a înăbuși. 2. A restrânge, a reduce personalul unei întreprinderi, al unei instituții etc. [P.i. comprím. / < fr. comprimer, cf. it., lat. comprimere]. verb tranzitiv comprima
COMPRIMÁ vb. I. tr., refl. a (se) restrânge, a (se) reduce (ca volum). II. tr. 1. a micșora volumul unui corp (gaz) prin presiune exterioară; a presa. ◊ (fig.) a împiedica să se manifeste; a înăbuși. 2. a reduce personalul unei întreprinderi, instituții etc.; a pune în cadrul disponibil. (<fr. comprimer, lat. comprimere) verb tranzitiv comprima
comprimá (a ~) vb., ind. prez. 3 comprímă verb tranzitiv comprima
comprimà v. 1. a apăsa cu putere spre a micșora volumul; 2. a opri de a lucra, de a se manifesta: a comprima mânia, complotul. verb tranzitiv comprimà
COMPRIMÁ, comprím, vb. I. Tranz. 1. A micșora volumul unui corp cu ajutorul unei presiuni exterioare; a presa. ♦ Fig. A împiedica să se manifeste; a înăbuși. 2. A restrânge, a reduce personalul unei întreprinderi. – Din fr. comprimer. verb tranzitiv comprima
COMPRIMÁ, comprím, vb. I. Tranz. 1. A micșora volumul unui corp cu ajutorul unei forțe sau presiuni exterioare; a presa. A comprima un gaz. ◊ Fig. O mînă era strîns apăsată pe inimă, ea comprima convulsiv durerea ce o simțea acolo. EMINESCU, N. 77. ◊ F i g. A împiedica să se manifeste, a înăbuși, a reprima. Brusc se oprește, comprimă în el mînia și continuă căutînd să fie calm. CAMIL PETRESCU, T. II 441. Să rîzi cînd ochiu-ți arde de plîns, și să plîngi cînd Comprimi cu greu surîsul pe buze fluturînd! MACEDONSKI, O. II 15. 2. (Cu privire la personalul unei întreprinderi, instituții etc.) A restrînge, a reduce; (impropriu, cu privire la o persoană) a pune în cadrul disponibil. verb tranzitiv comprima
Sinonime, declinări si rime ale cuvantului comprimare
| comprimare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | comprimare | comprimarea |
| plural | comprimări | comprimările | |
| genitiv-dativ | singular | comprimări | comprimării |
| plural | comprimări | comprimărilor | |