compot definitie

COMPÓT, compoturi, s. n. Produs alimentar preparat din fructe, proaspete sau uscate, fierte în apă cu zahăr. – Din fr. compote. substantiv neutrucompot

COMPÓT s.n. Preparat alimentar făcut din fructe fierte în apă cu zahăr. [< fr. compote]. substantiv neutrucompot

COMPÓT s. n. preparat alimentar din fructe fierte în apă cu zahăr. (< fr. compote) substantiv neutrucompot

*compót n., pl. urĭ (fr. compote, fem., vfr. composte, fem. d. compost, lat. compósitus, compus; it. composta). Fructe ferte [!] (îndulcite cu zahăr), chisăliță, hoșav. substantiv neutrucompot

compót s. n., pl. compóturi substantiv neutrucompot

compot n. mâncare zaharisită făcută din poame fierte: compot de pere. substantiv neutrucompot

COMPÓT, compoturi, s. n. Produs alimentar preparat din fructe, proaspete sau uscate, fierte în apă cu zahăr. – Din fr. compote. substantiv neutrucompot

COMPÓT, compoturi, s. n. Preparat alimentar din fructe proaspete sau uscate, fierte în apă cu zahăr. Compot de vișine. substantiv neutrucompot