reduceri si promotii 2018
Definitie complicat - ce inseamna complicat - Dex Online

complicat definitie

COMPLICÁT, -Ă, complicați, -te, adj. Alcătuit din (prea) multe elemente; greu de descurcat sau de înțeles; încurcat, încâlcit. – V. complica. adjectiv complicat

COMPLICÁT, -Ă adj. Încurcat, greu de înțeles. [Cf. fr. compliqué]. adjectiv complicat

COMPLICÁT, -Ă adj. 1. încurcat, greu de înțeles. 2. (fig.) întortocheat, sinuos. (< fr. compliqué) adjectiv complicat

*complicát, -ă adj. (lat. complicatus). Amestecat cu altele: boală complicată. Compus din maĭ multe bucățĭ: mașină complicată. Prea încărcat cu întîmplărĭ: narațiune complicată. adjectiv complicat

complicat a. 1. compus dintr’un mare număr de părți; 2. gravat prin complicațiuni: boală complicată. adjectiv complicat

COMPLICÁT, -Ă, complicați, -te, adj. Alcătuit din (prea) multe elemente; greu de descurcat sau de înțeles; încurcat, încâlcit. – V. complica. adjectiv complicat

COMPLICÁT, -Ă, complicați, -le, adj. Alcătuit din (prea) multe elemente, multiplu; greu de descurcat sau de înțeles, încurcat, încîlcit. Viața e ceva mai complicată decît în romanele tale. C. PETRESCU, Î. I 8. Această strofă, care pare atît de complicată, se citește ușor, ca proza. GHEREA, ST. CR. III 379. Adresa lui Horică eu nu o am aci, și e foarte complicată ca să ți-o spun din memorie. CARAGIALE, O. VII 173. adjectiv complicat

*complíc, a v. tr. (lat. cómplico, -áre, fr. compliquer. V. plec, a-plic, re-plic). Încurc: a complica o afacere. verb tranzitiv complic

COMPLICÁ vb. tr., refl. a (se) încurca, a (se) agrava, a (se) înrăutăți. (< fr. compliquer, lat. complicare) verb tranzitiv complica

COMPLICÁ, complíc, vb. I. Tranz. și refl. A (se) încurca; a (se) agrava, a (se) înrăutăți. – Din fr. compliquer. verb tranzitiv complica

COMPLICÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) încurca, a(-și) provoca complicații, încurcături. ♦ A face, a deveni complicat. 2. refl. A se agrava, a se înrăutăți. [P.i. complíc. / < fr. compliquer, cf. it., lat. complicare]. verb tranzitiv complica

complicá (a ~) vb., ind. prez. 3 complícă verb tranzitiv complica

complicà a. a încurca. verb tranzitiv complicà

COMPLICÁ, complíc, vb. I. Tranz. și refl. A (se) încurca; a (se) agrava, a (se) înrăutăți. – Din fr. compliquer. verb tranzitiv complica

COMPLICÁ, complic, vb. I. T r a n z. A încurca, a încîlci, a face mai greu (de priceput, de descurcat, de rezolvat). Luminița îmi complică viața. C. PETRESCU, Î. I 10. ♦ Refl. A se agrava, a se înrăutăți. Boala s-a complicat. verb tranzitiv complica

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului complicat

complicat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular complicat complicatul complica complicata
plural complicați complicații complicate complicatele
genitiv-dativ singular complicat complicatului complicate complicatei
plural complicați complicaților complicate complicatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z