complica definitie
- Vezi aici mai multe sinonimecomplica
- Vezi aici mai multe rimecomplica
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuco
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucom
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuca
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuica
*complíc, a -á v. tr. (lat. cómplico, -áre, fr. compliquer. V. plec, a-plic, re-plic). Încurc: a complica o afacere. verb tranzitivcomplic
COMPLICÁ, complíc, vb. I. Tranz. și refl. A (se) încurca; a (se) agrava, a (se) înrăutăți. – Din fr. compliquer. verb tranzitivcomplica
COMPLICÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) încurca, a(-și) provoca complicații, încurcături. ♦ A face, a deveni complicat. 2. refl. A se agrava, a se înrăutăți. [P.i. complíc. / < fr. compliquer, cf. it., lat. complicare]. verb tranzitivcomplica
COMPLICÁ vb. tr., refl. a (se) încurca, a (se) agrava, a (se) înrăutăți. (< fr. compliquer, lat. complicare) verb tranzitivcomplica
complicá (a ~) vb., ind. prez. 3 complícă verb tranzitivcomplica
complicà a. a încurca. verb tranzitivcomplicà
COMPLICÁ, complíc, vb. I. Tranz. și refl. A (se) încurca; a (se) agrava, a (se) înrăutăți. – Din fr. compliquer. verb tranzitivcomplica
COMPLICÁ, complic, vb. I. T r a n z. A încurca, a încîlci, a face mai greu (de priceput, de descurcat, de rezolvat). Luminița îmi complică viața. C. PETRESCU, Î. I 10. ♦ Refl. A se agrava, a se înrăutăți. Boala s-a complicat. verb tranzitivcomplica
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluicomplica
| complica verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)complica | complicare | complicat | complicând | singular | plural | ||
| complicând | complicați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | complic | (să)complic | complicam | complicai | complicasem | |
| a II-a (tu) | complici | (să)complici | complicai | complicași | complicaseși | ||
| a III-a (el, ea) | complică | (să)complicai | complica | complică | complicase | ||
| plural | I (noi) | complicăm | (să)complicăm | complicam | complicarăm | complicaserăm | |
| a II-a (voi) | complicați | (să)complicați | complicați | complicarăți | complicaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | complică | (să)complice | complicau | complicară | complicaseră | ||