cominatoriu definitie

credit rapid online ifn

COMINATÓRIU, -IE adj. (Jur.) Care conține amenințarea cu o sancțiune, care amenință cu pedeapsa în caz de contravenire la o clauză. ◊ Clauză cominatorie = clauză penală într-un contract civil, menită să asigure mai bine executarea acestuia; daune cominatorii = daune care rezultă dintr-o clauză penală a unui contract. [< fr. comminatoire, lat. comminator – care amenință]. adjectivcominatoriu

COMINATÓRIU, -IE adj. (jur.) care constrânge o persoană la comiterea sau la abținerea de la săvârșirea unui fapt. ♦ clauză ĩe = clauză penală într-un contract civil, menită să asigure mai bine executarea acestuia; daune ĩi = daune care rezultă dintr-o clauză penală a unui contract. (< fr. comminatoire, lat. comminatorius) adjectivcominatoriu

credit rapid online ifn

*cominatóriŭ, -e adj. (mlat. comminatorius, d. lat. cómminor, -ári, a amenința). Jur. Care amenință cu pedeapsa: clauză cominatorie. V. amenințător. adjectivcominatoriŭ

cominatóriu [riu pron. ryu] adj. m., f. cominatórie (-ri-e); pl. m. și f. cominatórii adjectivcominatoriu

cominatoriu a. Jur. ce conține o amenințare în caz de contravențiune: sentință cominatorie. adjectivcominatoriu

COMINATÓRIU, -IE, cominatorii, adj. (Despre o măsură luată de un organ de jurisdicție) Care constrânge o persoană la comiterea sau la abținerea de la săvârșirea unui fapt. ◊ Daune cominatorii = sumă de bani ce urmează a se plăti periodic de către o persoană până la achitarea obligației ce îi revine. – Din fr. comminatoire. adjectivcominatoriu

COMINATÓRIU, -IE, cominatorii, adj. (Jur.) Care doar amenință, fără a sancționa efectiv. Măsuri comina­torii. Decret cominatoriu.Clauză cominatorie = clauză penală într-un contract civil, destinată să asigure mai bine executarea acestuia. Daune cominatorii = (în opoziție cu daune moratorii sau de întîrziere) daune rezultînd dintr-o clauză penală a unui contract. adjectivcominatoriu

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicominatoriu

cominatoriu  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cominatoriu cominatoriul cominatorie cominatoria
plural cominatorii cominatoriii cominatorii cominatoriile
genitiv-dativ singular cominatoriu cominatoriului cominatorii cominatoriei
plural cominatorii cominatoriilor cominatorii cominatoriilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z