combinator definitie

credit rapid online ifn

COMBINATÓR, -OÁRE adj. Combinatoriu. // s.n. Mecanism care combină circuitele unui motor, ale unui aparat etc. [Pl. -oare. / cf. fr. combinateur]. adjectivcombinator

COMBINATÓR s. n. mecanism care combină circuitele unui motor, aparat etc. ( adjectivcombinator

credit rapid online ifn

combinatór1 adj. m., pl. combinatóri; f. sg. și pl. combinatoáre adjectivcombinator

combinatór2 s. n., pl. combinatoáre adjectivcombinator

COMBINATÓR, -OÁRE, combinatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care combină, care determină o combinație. 2. S. n. Aparat care poate realiza combinații de asociație între mașini, aparate și instrumente electrice. – Din rus. kombinator, fr. combinateur. adjectivcombinator

COMBINATÓR, combinatoare, s. n. (Adesea determinat prin « electric ») Aparat care poate realiza combinații de asociație între mașini, aparate și instrumente electrice. adjectivcombinator

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicombinator

combinator  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular combinator combinatorul combinatoare combinatoarea
plural combinatori combinatorii combinatoare combinatoarele
genitiv-dativ singular combinator combinatorului combinatoare combinatoarei
plural combinatori combinatorilor combinatoare combinatoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z