COMBINAGÍU, combinagii, s. m. (Peior.) Persoană care face tot felul de combinații (necinstite). – Combina + suf. -giu. substantiv masculincombinagiu
combinagiu substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | combinagiu | combinagiul |
plural | combinagii | combinagiii | |
genitiv-dativ | singular | combinagiu | combinagiului |
plural | combinagii | combinagiilor |