colțorát, -ă adj. Cu multe colțurĭ, cu unghĭurĭ ascuțite: ce față colțoroasă! – Și colțu- și încolț- și colțoros și -uros. adjectivcolțorat
colțoros | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | colțoros | colțorosul | colțoroasă | colțoroasa |
plural | colțoroși | colțoroșii | colțoroase | colțoroasele | |
genitiv-dativ | singular | colțoros | colțorosului | colțoroase | colțoroasei |
plural | colțoroși | colțoroșilor | colțoroase | colțoroaselor |