reduceri si promotii 2018
Definitie colorat - ce inseamna colorat - Dex Online

colorat definitie

colorat, -ă, colorați, -te s. m., s. f., adj. (eufem.) 1. țigan. 2. negru. adjectiv colorat

*colorát, -ă adj. Care are o coloare [!] oare-care. Care are colorĭ viĭ. Fig. Strălucit, vioĭ: stil colorat. adjectiv colorat

COLORÁT, -Ă, colorați, -te, adj. 1. Care are o anumită culoare (alta decât cea albă sau neagră); care are mai multe culori. 2. Fig. (Despre stilul, felul de exprimare al cuiva etc.) Bogat în nuanțări sau în imagini; viu, expresiv. – V. colora. adjectiv colorat

colorat a. 1. cu colori vii; 2. strălucit: stil colorat. adjectiv colorat

COLORÁT, -Ă, colorați, -te, adj. 1. Care are o a.numită culoare (alta decît cea albă sau neagră); care are mai multe culori, multicolor. Fete rumene... cu altițe și fote colorate. NEGRUZZI, S. I 104. 2. Fig. (Despre felul de exprimare al cuiva) Bogat în nuanțări sau în imagini; viu, expresiv. Versuri mai vii și mai colorate. ODOBESCU, S. III 82. adjectiv colorat

COLORÁ vb. tr. 1. a da culoare, a vopsi. 2. (fig.) a reliefa, a face expresiv. (<fr. colorer, lat. colorare) verb tranzitiv colora

colorá (a ~) vb., ind. prez. 3 coloreáză verb tranzitiv colora

COLORÁ vb. I. tr. 1. A da culoare, a vopsi (în culori). 2. (Fig.) A reliefa, a face expresiv, viu, bogat (stilul unei opere, felul de a scrie etc.). [Cf. fr. colorer, it., lat. colorare]. verb tranzitiv colora

COLORÁ, colorez, vb. I. Tranz. 1. A da unui obiect o anumită culoare cu ajutorul unei vopsele; a vopsi. 2. Fig. A da o nuanță expresivă stilului, exprimării etc.; a nuanța, a reliefa. – Din fr. colorer, lat. colorare. verb tranzitiv colora

colorà v. 1. a da o coloare: soarele colorează fructele; 2. a aplica colori potrivite unui desen; 3. fig. a da o formă frumoasă lucrurilor rele. verb tranzitiv colorà

COLORÁ, colorez, vb. I. Tranz. 1. A da (unui obiect) o culoare, cu ajutorul unei vopsele; a vopsi. Copilul colorează figurile cu creioane colorate. ◊ (Poetic) Dunărea curgea. liniștită. Soarele scăpăta la apus, colorînd apa cu o pulbere roșiatică. DUNĂREANU, N. 14. Decît în frumoasa noapte cînd plăpînda-i lină rază A copilei dulce frunte cu vii umbre colora... Lun-așa încîntătoare n-am avut a admira. ALEXANDRESCU, P. 136. ◊ Refl. (Poetic) Apele rîmnicuhd se colorau în luminile asfin­țitului. SADOVEANU, O. I 104. 2. Fig. (Cu privire la stilul unui autor, p. ext. la ideile exprimate) A da o nuanță expresivă; a reliefa.. Nu ezităm de-a cita cîteva pasaje dintr-o epistolă... care colorează oarecum ideea aceasta. EMINESCU, N. 84. verb tranzitiv colora

*coloréz v. tr. (lat. colóro, -áre). Văpsesc [!], boĭesc, daŭ coloare: a colora o stofă. Fig. Daŭ aparență frumoasă unuĭ lucru răŭ: a colora o mincĭună. verb tranzitiv colorez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului colorat

colorat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular colorat coloratul colora colorata
plural colorați colorații colorate coloratele
genitiv-dativ singular colorat coloratului colorate coloratei
plural colorați coloraților colorate coloratelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z