COLORÁNT, -Ă adj., s.m. (Substanță) care are însușirea de a colora. [Cf. fr. colorant, it. colorante]. adjectivcolorant
COLORÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță) care are însușirea de a colora. (<fr. colorant) adjectivcolorant
*coloránt, -ă adj. (d. a colora; fr. colorant). Care colorează: substanțe colorante. S. n., pl. e. Un colorant. V. boĭa. adjectivcolorant
coloránt1 adj. m., pl. coloránți; f. colorántă, pl. coloránte adjectivcolorant
coloránt2 s. m., pl. coloránți adjectivcolorant
colorant a. care colorează. adjectivcolorant
COLORÁNT, -Ă, coloranți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care are proprietatea de a colora. 2. S. m. Substanță, de obicei organică, cu care se colorează diverse produse (fibre textile, piele, materiale plastice etc.). Industria coloranților. – Din fr. colorant. adjectivcolorant
COLORÁNT, -Ă, coloranți, -te, adj. Care are proprietatea de a colora. Materii colorante. ◊ (Substantivat,, m.) Industria coloranților. adjectivcolorant
colorant adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | colorant | colorantul | colorantă | coloranta |
plural | coloranți | coloranții | colorante | colorantele | |
genitiv-dativ | singular | colorant | colorantului | colorante | colorantei |
plural | coloranți | coloranților | colorante | colorantelor |