colocatar definitie

credit rapid online ifn

COLOCATÁR s.m. și f. Persoană care locuiește în aceeași casă cu persoane străine de familia sa. [Cf. fr. colocataire]. substantiv masculin și feminincolocatar

COLOCATÁR, -Ă s. m. f. persoană care locuiește în aceeași casă cu persoane străine de familia sa. (<fr. colocataire) substantiv masculin și feminincolocatar

credit rapid online ifn

colocatár s. m., pl. colocatári substantiv masculin și feminincolocatar

COLOCATÁR, -Ă, colocatari, -e, s. m. și f. Persoană care locuiește în aceeași casă cu persoane străine de familia sa, în temeiul unui contract. – Din fr. colocataire. substantiv masculin și feminincolocatar

colocatáră s. f., g.-d. art. colocatárei; pl. colocatáre substantiv masculin și feminincolocatară

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicolocatar

colocatar  substantiv masculin și feminin masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular colocatar colocatarul colocata colocatara
plural colocatari colocatarii colocatare colocatarele
genitiv-dativ singular colocatar colocatarului colocatare colocatarei
plural colocatari colocatarilor colocatare colocatarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z