COLOBÓMĂ s.f. (Med.) Fisură congenitală sau traumatică a formațiilor din segmentul anterior al ochiului. [< fr. coloboma, cf. gr. koloboma – mutilare]. substantiv feminincolobomă
COLOBÓMĂ s. f. fisură congenitală sau traumatică la nivelul pleoapelor, irisului, coroidei sau retinei. (<fr. coloboma, gr. koloboma) substantiv feminincolobomă
colobomă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | colobomă | coloboma |
plural | colobome | colobomele | |
genitiv-dativ | singular | colobome | colobomei |
plural | colobome | colobomelor |