colmare definitie

*colmáre f. Acțiunea de a colma. substantiv feminincolmare

*colméz v. tr. (it. colmare, a înălța, d. colmo, cúlmine, culme). Înalț nivelu pămîntuluĭ făcînd ca apa să-șĭ depună nomolu [!]. – S´ar putea zice și „a înălța”, că it. colmare înseamnă „a înălța” în general. verb tranzitivcolmez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicolmare

colmare substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	colmare	colmarea
nominativ-acuzativ	plural	colmări	colmările
genitiv-dativ	singular	colmări	colmării
genitiv-dativ	plural	colmări	colmărilor

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z