COÁGUL s.m. Gelul obținut prin coagularea unor substanțe coloidale; cheag. [Pron. co-a-. / < lat., fr. coagulum]. substantiv masculincoagul
COÁGUL1 s. m. gel obținut prin coagularea unor substanțe coloidale; cheag. (< lat., fr. coagulum) substantiv masculincoagul
COAGUL2(O)- elem. „cheag, coagulare”. (< fr. coagul/o/-, cf. lat. coagulum) substantiv masculincoagul
coágul (co-a-) s. m., pl. coáguli substantiv masculincoagul
COÁGUL, coaguli, s. m. Masă de substanță coloidală închegată; cheag. [Pr.: co-a-] – Din lat., fr. coagulum. substantiv masculincoagul
coagul substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | coagul | coagulul |
plural | coaguli | coagulii | |
genitiv-dativ | singular | coagul | coagulului |
plural | coaguli | coagulilor |