coacăză definitie

coácăză (oa dift.) f., pl. e (dim. d. coacă, var din cocă 1. D. rom. vine bg. kokazi, afine; rut. gogodza, ung. kokojza și kokojca). Vest. Fruct de coacăz. – În nord coacăță, „fruct de dîrmoz”. substantiv feminin coacăză

coacăză f. poamă roșie și străvezie, uneori prin cultură galbenă sau albă. [Diminutiv dintr’un primitiv coacă, boabă (cf. it. coccola)]. substantiv feminin coacăză

COÁCĂZĂ, coacăze, s. f. Fructul comestibil al coacăzului, în formă de bobițe roșii, cu gust acrișor, dispuse în ciorchini; pomușoară. – Cf. alb. kokëzë. substantiv feminin coacăză

COÁCĂZĂ, coacăze, s. f. 1. Coacăz. Din fugă pusese mîna pe o cociorvă, o înălțase, și așa, printre tufe de lilieci și de coacăză,alerga spre dușman. SADOVEANU, O. III 504. 2. Fructul comestibil al coacăzului, în formă de boabe mici roșii, galbere sau albe, dispuse în ciorchini; strugurei, (Mold.) pomușoară. – Pronunțat: coa-. substantiv feminin coacăză

coácăză (-ze), s. f.1. Fruct în formă de bobițe roșii cu gust acrișor, pomușoară. – 2. Varietate de coacăz. – 3. (Bucov.) Varietate de struguri. – 4. Afină. – 5. Dîrmoz, Viburnum Lantana.Mr. coacăză. Varietatea de plante numită astfel indică faptulnumele le-a fost dat din pricina aspectului bobițelor sale rotunde și cărnoase, care au o anumită asemănare între ele. Este probabil, prin urmare, ca originea cuvîntului să fie lat. *coccum, pl. cocca, din al cărui rezultat *coacă s-a obținut acest cuvînt, prin suf. -ză, ca în cinteză, pupăză, etc. (Densusianu, Bausteine, 474; Philippide, II, 707; Pascu, Suf., 379; Iordan, Dift., 188; cf. Rosetti, II, 115). În general se preferă să se plece de la alb. kokjë „boabă”, care este același cuvînt lat. (Densusianu, Rom., XXXIII, 74; Meyer, 164; Schuchardt, ZRPh., XXVI, 322; DAR; REW 2009; Pușcariu, Lr., 265); dar această ipoteză este inutilă, căci o formă *kokëzë nu apare în alb. și der. cu -ză este normală în rom., pentru a se forma dim., cf. căcărează, gălbează.Der. coacăz, s. m. (arbustul care dă coacăze); cocăzar, s. m. (rododendron). Din rom. provin bg. kokazi „afină”, mag. kokojza, kokolyza „coacăză”, rut. gogodza. substantiv feminin coacăză

coácăză s. f., g.-d. art. coácăzei; pl. coácăze substantiv feminin coacăză

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului coacăză

coacăză   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular coacăză coacăza
plural coacăze coacăzele
genitiv-dativ singular coacăze coacăzei
plural coacăze coacăzelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z