cnezat definitie

cnezát s. n., pl. cnezáte substantiv neutru cnezat

CNEZÁT, cnezate, s. n. 1. Formă de organizare politică de tip statal (la români și la slavi) în Evul Mediu bazată pe autoritatea cneazului. 2. Teritoriul de sub jurisdicția unui cneaz. – Cneaz + suf. -at. substantiv neutru cnezat

CNEZÁT, cnezate, s. n. (În orînduirea feudală) 1. For­mă de organizare politică bazată pe autoritatea cnea­zului (1); teritoriu stăpînit de un cneaz. Cnezatul lui- Farcaș.2. Principat. Cnezatul din Halici se întindea la apus pînă la nord-estul Carpaților. Ist. R.P.R. 69. substantiv neutru cnezat

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului cnezat

cnezat   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cnezat cnezatul
plural cnezate cnezatele
genitiv-dativ singular cnezat cnezatului
plural cnezate cnezatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z