CLOROFÍLĂ s.f. Pigment natural de culoare verde, care se găsește în celulele unor plante și care, sub acțiunea razelor solare, absoarbe din aer bioxidul de carbon necesar plantei. [< fr. chlorophylle, cf. gr. chloros – verde, phyllon – frunză]. substantiv feminin clorofilă
CLOROFILĂ s. f. pigment verde din plante fixat pe cloroplaste, în fotosinteză. (< fr. chlorophylle) substantiv feminin clorofilă
*clorofílă f., pl. e (vgr. hlorós, verde și phýllon, frunză). Bot. Materia verde din celulele plantelor, care spre toamnă se preface în xantofilă. substantiv feminin clorofilă
clorofílă s. f., g.-d. art. clorofílei substantiv feminin clorofilă
CLOROFÍLĂ s. f. Pigment care se găsește în părțile verzi ale plantelor și care joacă un rol fundamental în fotosinteză. – Din fr. chlorophylle. substantiv feminin clorofilă
CLOROFÍLĂ, (rar) clorofile, s. f. Materie colorantă a părții verzi a plantelor, care condiționează asimilarea de către plante, sub acțiunea razelor solare, a carbonului necesar. În primăvara asta copacii-au îmbrăcat Pentru întîia dată cămăși de clorofilă. VINTILĂ, O. 28. substantiv feminin clorofilă
clorofilă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | clorofilă | clorofila |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | clorofile | clorofilei |
plural | — | — |