CLORAMÍNĂ s.f. Substanță netoxică, care se prezintă sub formă de pudră albă cristalină, solubilă în apă, folosită ca bactericid, oxidant și dezodorizant. [< fr. chloramine]. substantiv feminin cloramină
CLORAMÍNĂ s. f. substanță netoxică, pudră albă cristalină, solubilă în apă, dezinfectant și dezodorizant. (< fr. chloramine) substantiv feminin cloramină
!cloramínă (clo-ra-/clor-a-) s. f., g.-d. art. cloramínei substantiv feminin cloramină
CLORAMÍNĂ s. f. Compus organic cu puternice proprietăți oxidante și efect antiseptic. – Din fr. chloramine. substantiv feminin cloramină
cloramină | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | cloramină | cloramina |
plural | cloramine | cloraminele | |
genitiv-dativ | singular | cloramine | cloraminei |
plural | cloramine | cloraminelor |