clocotici definitie

clocotícĭ m., pl. tot așa (sîrb. klocòčika). Un copăcel stafilaceŭ al cărŭĭ fruct e o cápsulă membranoasă unflată [!] care sună saŭ „clocotește” cînd o scuturĭ (staphyléa pinnata). O buruĭană scrofulariacee care crește pe la munte (rhinantus [saŭ alectorólophus] alpinus, major și minor). substantiv masculinclocoticĭ

clocotíci, s.m., pl. – 1. Zurgălăi: „Pe macauă chemătorii-și pun clocotici și cipci” (Memoria 2004-bis: 1.225). 2. Plantă cu flori galbene și frunze late (Rhinanthus alpinus) – Cf. srb. klokočika. substantiv masculinclocotici

clocotíci s. m., pl. clocotíci substantiv masculinclocotici

clocotici m. pl. plantă cu florile galbene (Rhinantus alpinus). [Dela clocot, după răsunetul semințelor în teaca-i]. substantiv masculinclocotici

CLOCOTÍCI, clocotici, s. m. Nume dat mai multor specii de plante semiparazite, cu frunzele dințate și cu flori mici, de obicei galbene (Rhinanthus).Cf. sb. klokocika. substantiv masculinclocotici

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiclocotici

clocotici  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular clocotici clocoticiul
plural clocotici clocoticii
genitiv-dativ singular clocotici clocoticiului
plural clocotici clocoticilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z