clisos a. argilos: pământ clisos OD. [V. clisă]. adjectivclisos
CLISÓS, -OÁSĂ, clisoși, -oase, adj. Vâscos, lipicios, cleios; p. gener. argilos. – Clisă + suf. -os. adjectivclisos
CLISÓS, -OÁSĂ, clisoși, -oase, adj. (Despre pămînt) Care conține clisă, bogat în clisă; argilos, vîscos, cleios. Pămîntul clisos se desfăcea cu plescăituri. SADOVEANU, Z. C. 189. Pare că văz colo pe un biet vînător, bondoc și pintecos, bălăcind... într-o luncă noroioasă, cu pămînt clisos de o șchioapă pe încălțăminte. ODOBESCU, S. III 157. adjectivclisos
clisos adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | clisos | clisosul | clisoasă | clisoasa |
plural | clisoși | clisoșii | clisoase | clisoasele | |
genitiv-dativ | singular | clisos | clisosului | clisoase | clisoasei |
plural | clisoși | clisoșilor | clisoase | clisoaselor |